Azi dimineata cand asteptam autobuzul am auzit doi oameni discutand un subiect pe care nu-l auzi prea des in discutiile de zi cu zi: politica. Pe 12 mai au fost alegeri provinciale, in care au castigat liberalii al treilea mandat, iar Gordon Campbell va fi premier pentru a treia oara consecutiv. Ei vorbeau despre cresterea taxelor, despre cresterea salariului minim de la $8 la $10 pe ora. Multi sunt nemultumiti de cresterea continua a taxelor, de faptul ca aici sunt preturile cele mai mari din Canada, dar si de faptul ca aici este cel mai mic salariu pe economie din Canada. De exemplu, aici platesti 12% pe langa pretul afisat in magazin, dar in Alberta, provincia vecina, din cauza petrolului, platesti doar taxa federala de 5% la toate produsele.
In privinta educatiei copiilor, barbatul din statie spunea, foarte nemultumit, ca acum nici nu mai poti sa tipi la copilul tau pentru ca imediat iti spune ca o sa sune la politie ca sa faca plangere impotriva ta. Pai daca copilul tau iti spune asta, zicea el, atunci o sa-i spuna sa isi faca si bagajele sa se duca cu ei, pentru ca atat timp cat sta in casa lui o sa danseze dupa cum ii canta el. Spunea ca este parinte singur de 22 de ani, iar fiul sau de 22 de ani nici acum nu se duce la munca pentru ca, zice el, nu este nici un job care sa-i dea destul. Vorbeau de asemenea de faptul ca in trecut parintii si copiii stiau de un anumit cod moral, pe cand copiii din ziua de azi nu au nimic, de aici si violenta asta dintre bandele din Vancouver. Nu ca ar fi asa de mare, dar reprezinta o problema foarte mare in Surrey si in Downtown Eastside. In rest nu se simte asa de mult.
