Premiile Juno si altele

Premiile Juno sunt o varianta mai mica, chiar mult mai mica a premiilor Grammy, care celebreaza muzica canadiana. O sa se desfasoare saptamana asta in Vancouver la GM Place. Vorbeam cu un coleg zilele trecute despre premiile astea (bineinteles ca eu nu stiam nimic de ele, am auzit despre ele anul asta), iar el zicea ca nu ii plac deloc pentru ca nu sunt deloc importante. Ironic, l-am intrebat de ce nu ii pasa de cultura canadiana, iar el m-a intrebat foarte serios daca tara asta are cu adevarat o cultura, pentru ca aici s-au adunat culturi de pe mai multe continente, deci este o tara multiculturala. Si tot ironic ma intreba daca siropul de artar reprezinta cumva cultura canadiana. Daca stai si te gandesti bine nu stiu daca tara asta are cu adevarat cultura. Poate ca are ceva, iar cineva ca mine care a venit din Europa nu stie prea multe. Tin minte ca am vazut odata pe National Geographic un documentar despre al doilea razboi mondial in care vorbea si un veteran de razboi, care a devenit scriitor dupa razboi, deci macar pe ala il au... Nu mai stiu cum il cheama... Cultura pe care o au si pe care o vezi e ca in State, adica televiziune, reclame si cultura pop, adica cultura perisabila, ca produsele de la Superstore. Acum este American Idol, care a fost imitat in tara de Megastar de la Prima TV.

Acum imi aduc aminte de o reclama de la televizor in care doi tipi aflati in strainatate intra intr-un parc tematic numit Canadaland, iar lucrurile care erau specifice Canadei erau politistii in uniforma rosie, lovirea pucului in jocul de hochei (pentru ei, jocul asta este o religie aici), dezapezirea aleii din fata casei, iar la sfarsit vad niste reduceri la nu stiu ce magazin. Imediat astia striga la unison: "Trebuie sa mergem inapoi in Canada!". Cam astea probabil ca sunt lucrurile specifice Canadei, chiar daca prezentate intr-un mod amuzant. Si ceea ce este interesant este ca ei accepta asta cu seninatate. Oricum sunt fascinati de Europa, si in special de Italia. Tot ce este din Europa este de o calitate superioara pentru ei.

Azi am cunoscut o romanca in magazinul unde lucrez, venise cu matusa ei si am auzit din intamplare ca vorbesc romaneste. Am auzit cum una ii spunea celeilalte ceva din partea cealalta a magazinului, iar eu am transmis mesajul. Amandoua au fost foarte surprinse si bucuroase in acelasi timp. Tipa asta trebuia sa vina intr-o zi sa isi ridice un produs. Colega mea i-a zis ca un roman lucreaza acolo si chiar voia sa ma cunoasca. A fost foarte interesant sa vorbesc cu cineva in limba romana in magazinul in care lucrez, chiar m-am bucurat foarte mult. Adica sa vorbesc cu un roman care nu incepe sa-ti dea sfaturi chiar daca nu te cunoaste. E asa de iritant cand un roman din Canada incepe sa-i trateze de sus pe cei care au venit mai tarziu. Dar asta este pentru alta data.