Uite asa isi promoveaza studentii de la Universitatea British Columbia scoala. Le-a luat sase luni sa faca filmul asta. Au inchiriat si un elicopter, printre altele. Au participat o multime de voluntari, bineinteles studenti la aceasta universitate. Daca nu pricepeti poanta de la inceput urmariti reclama asta la Old Spice intai.
Am o activitate mai intensa pe Facebook si Twitter, chiar daca nu scriu atat de des aici. Dati "Like" la pagina mea pe butonul din dreapta. Pe Twitter: @IonutzCanada. Duceti-va pe twitter.com/IonutzCanada. Pentru opiniile politice duceti-va pe celalalt blog al meu, Realitati romanesti.
Se afișează postările cu eticheta fapt divers. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fapt divers. Afișați toate postările
joi, 14 aprilie 2011
sâmbătă, 13 noiembrie 2010
Subiecte de discutie
Am observat de multe ori, nu numai la servici, dar si pe strada, ascultand oamenii din autobuz sau SkyTrain ca subiectele favorite de discutie sunt vremea si mancarea. Nu subiecte de genul politica, muzica, cultura sau ultima carte citita, ci cele doua spuse mai sus. Aceste subiecte sunt abordate atunci cand vrei sa porti o discutie cu cineva dar fara a spune ceva propriu-zis, sa treaca timpul, ca sa fiu mai precis, sau fara a spune ceva important. Ieri, in SkyTrain, venind de la servici, i-am auzit pe doi oameni, un barbat si o femeie vorbind tot timpul despre mancare, despre diverse tipuri de bucatarii. In cazul de fata ei vorbeau despre bucataria asiatica, deoarece ea, am impresia, era asiatica. Nu m-am intors sa ma uit la ea, pentru ca nu era politicos.
Supervizorul meu tot timpul sta la telefon si spune ca face treaba, dar vorbeste despre mancare, despre restaurante, despre show-urile lui de travestit. Nici discutiile pe care oamenii le poarta despre sport nu sunt atat de pasionate cum sunt in Romania. Canadienii sunt facuti din alt aluat. Cand se enerveaza rar izbucnesc, dar asta nu inseamna ca nu izbuncnesc niciodata. Ca peste tot, la betie fac urat de tot si toate refularile lor ies la iveala dupa cateva beri bune. Cand sunt treji, toti sunt politicosi, dar dupa cateva beri sau pahare de vin vezi si ce mai ascund sub politetea lor.
Foarte rar am avut ocazia sa vorbesc cu cineva sincer despre subiecte controversate. Multi evita sa discute teme controversate. Cum am spus mai sus, temele lor favorite, atunci cand nu vrei sa spui nimic profund sau controversat sunt mancarea si vremea. Despre temele astea poti sa vorbesti ore in sir si, sincer, nu sunt un fan al unor asemenea subiecte, desi despre mancare as putea vorbi, dar nu ore in sir. O asemenea discutie mi se pare atat de lipsita de sens, mie, ca barbat. Femeile sunt facute din alt aluat din punctul asta de vedere. Tot la termeni gastronomici am ajuns. :) Probabil ca, in Canada, asa sunt educati copiii. Sa fie "amabili", dar amabilitatea asta in ghilimele este de fapt o strategie de a evita subiectele controversate. Un fel de a trece prin viata ca gasca prin apa. Bineinteles, nu trebuie sa faci asta tot timpul, dar nici sa-ti fie teama sa-ti confrunti parerile tale cu ale altora. Ajungem iar la subiectul "corectitudinii politice", adica "tu cu parerea ta, eu cu parerea mea si suntem toti fericiti ca nu am facut nici un proges". Dar despre multiculturalism si esecul lui, care nu se vede inca in Canada, poate in alta postare.
Supervizorul meu tot timpul sta la telefon si spune ca face treaba, dar vorbeste despre mancare, despre restaurante, despre show-urile lui de travestit. Nici discutiile pe care oamenii le poarta despre sport nu sunt atat de pasionate cum sunt in Romania. Canadienii sunt facuti din alt aluat. Cand se enerveaza rar izbucnesc, dar asta nu inseamna ca nu izbuncnesc niciodata. Ca peste tot, la betie fac urat de tot si toate refularile lor ies la iveala dupa cateva beri bune. Cand sunt treji, toti sunt politicosi, dar dupa cateva beri sau pahare de vin vezi si ce mai ascund sub politetea lor.
Foarte rar am avut ocazia sa vorbesc cu cineva sincer despre subiecte controversate. Multi evita sa discute teme controversate. Cum am spus mai sus, temele lor favorite, atunci cand nu vrei sa spui nimic profund sau controversat sunt mancarea si vremea. Despre temele astea poti sa vorbesti ore in sir si, sincer, nu sunt un fan al unor asemenea subiecte, desi despre mancare as putea vorbi, dar nu ore in sir. O asemenea discutie mi se pare atat de lipsita de sens, mie, ca barbat. Femeile sunt facute din alt aluat din punctul asta de vedere. Tot la termeni gastronomici am ajuns. :) Probabil ca, in Canada, asa sunt educati copiii. Sa fie "amabili", dar amabilitatea asta in ghilimele este de fapt o strategie de a evita subiectele controversate. Un fel de a trece prin viata ca gasca prin apa. Bineinteles, nu trebuie sa faci asta tot timpul, dar nici sa-ti fie teama sa-ti confrunti parerile tale cu ale altora. Ajungem iar la subiectul "corectitudinii politice", adica "tu cu parerea ta, eu cu parerea mea si suntem toti fericiti ca nu am facut nici un proges". Dar despre multiculturalism si esecul lui, care nu se vede inca in Canada, poate in alta postare.
miercuri, 10 noiembrie 2010
vineri, 29 octombrie 2010
Halloween
Este o mare sarbatoare pe aici, dupa cum stiu, probabil, cei mai tineri dintre cititorii mei, dar nici pe cei mai in varsta nu-i exclud. Este o sarbatoare nord-americana, care, se pare, are radacini in traditii celtice si crestine, dar care a devenit, mai mult, una comerciala si un motiv de distractie. Oamenii se imbraca in costume intruchipand diverse personaje: vrajitoare, contele Dracula, etc. (in general infricosatoare). Ieri vorbeam cu seful meu despre Halloween si despre faptul ca in Romania nu sarbatorim ziua asta, pentru ca nu este in traditia noastra. Imi aduc aminte totusi ca se incerca "importarea" ei la televiziuni, dar fara prea mult succes. Eu am zis ca povestea cu Vlad Tepes, "contele Dracula", este o mare prostie si i-am spus care era adevarul despre domnitorul Tarii Romanesti, dar inainte de asta el imi spusese ca era un om foarte sangeros si un psihopat, adica ucidea oameni doar de dragul de a ucide. I-am zis ca nu e adevarat, iar mi-a zis ca doar ma tachina pentru ca stia ca o fiu foarte vehement in privinta asta. Dupa ce i-am spus explicatia istorica mi-a zis ca e foarte impresionat de cunostintele mele de istorie si ca stiu istoria tarii mele foarte bine. Mi-a mai zis ca el nici macar nu stie istoria Canadei, care e foarte plictisitoare, si ca o stie mai bine pe aceea a SUA. O colega mi-a zis ca nu am de ce sa fiu revoltat pe situatia asta, pentru ca toata povestea asta ne-a pus pe harta, dar eu i-am zis ca nu-mi pasa si e foarte suparator pentru romani. Totusi avea dreptate, multi turisti vin in Romania tocmai din cauza povestii lui Dracula. Ma bucur sa stiu ca ei pleaca cu povestea reala si au o imagine mult mai exacta despre Romania si Vlad Tepes.
Azi am intrat in vorba cu un tip, care era imbracat in costumul lui Dracula, asa cum se vede in filme sau in desene animate: costum negru, pelerina neagra cu interior rosu si fata alba, pudrata. I-am zis ca eu sunt din Romania si ca nu avem vampiri pe acolo. Am fost surprins sa aflu ca stia foarte multe despre istoria otomana si stia si despre Vlad Tepes, ca tragea oamenii in teapa si era un om drept. Domnul despre care vorbesc era grec si, fiind probabil din Balcani, stia foarte multe despre zona Balcanilor. Stia chiar si legenda cu cupa de aur de pe marginea fantanii din timpul domniei lui Vlad Tepes. Mi-a zis ca stia si de Ceausescu, mai ales ca era influentat negativ de sotia lui, dar i-am zis ca nu e adevarat. Lucrurile pe care le-a facut Ceausescu le-a facut singur, iar Revolutia de la Bucuresti a fost o lovitura de stat a comunistilor din esalonul doi. Numai ce a fost la Timisoara a fost o revolutie adevarata. Oamenii aceia aveau in program eliminarea comunistilor din structurile de conducere ale statului, celebrul punct 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Dar asta ramane, poate, pentru alta postare.
Eu, cu rusine, spun ca nu stiu mai nimic despre istoria medievala a zonei balcanice si ar trebui sa imi gasesc timp sa citesc mai multe despre perioada asta referitor la zona balcanica. Sotia se uita ieri la stiri si erau prezentate "cele mai infricosatoare" locuri din lume de Halloween, dintre care, unul era castelul Bran din jud. Brasov. Este foarte frumos la Bran, iar castelul e foarte frumos, dar imaginatia populara din America de Nord il considera un loc infricosator.
Cum am spus si mai inainte, e distractiv Halloween-ul totusi. Multi oameni se duc in cluburi, la petreceri, costumati si e distractiv. Mai inainte am vazut un tip imbracat in costum de banana purtand niste ochelari cu nas fals, altii erau imbracati in diverse costume foarte amuzante. Anul trecut, la statia Granville, am vazut oameni imbracati in elfi, ca in Stapanul Inelelor. Foarte amuzant. Ai ocazia sa nu fii tu pentru o zi, sa te desprinzi din cotidian. Foarte frumos. Totusi nu inteleg decoratiunile de Halloween: vrajitoare calare pe maturi cu pisici negre, schelete, dintre care unele au un topor in mana, s.a.m.d..
Azi am intrat in vorba cu un tip, care era imbracat in costumul lui Dracula, asa cum se vede in filme sau in desene animate: costum negru, pelerina neagra cu interior rosu si fata alba, pudrata. I-am zis ca eu sunt din Romania si ca nu avem vampiri pe acolo. Am fost surprins sa aflu ca stia foarte multe despre istoria otomana si stia si despre Vlad Tepes, ca tragea oamenii in teapa si era un om drept. Domnul despre care vorbesc era grec si, fiind probabil din Balcani, stia foarte multe despre zona Balcanilor. Stia chiar si legenda cu cupa de aur de pe marginea fantanii din timpul domniei lui Vlad Tepes. Mi-a zis ca stia si de Ceausescu, mai ales ca era influentat negativ de sotia lui, dar i-am zis ca nu e adevarat. Lucrurile pe care le-a facut Ceausescu le-a facut singur, iar Revolutia de la Bucuresti a fost o lovitura de stat a comunistilor din esalonul doi. Numai ce a fost la Timisoara a fost o revolutie adevarata. Oamenii aceia aveau in program eliminarea comunistilor din structurile de conducere ale statului, celebrul punct 8 al Proclamatiei de la Timisoara. Dar asta ramane, poate, pentru alta postare.
Eu, cu rusine, spun ca nu stiu mai nimic despre istoria medievala a zonei balcanice si ar trebui sa imi gasesc timp sa citesc mai multe despre perioada asta referitor la zona balcanica. Sotia se uita ieri la stiri si erau prezentate "cele mai infricosatoare" locuri din lume de Halloween, dintre care, unul era castelul Bran din jud. Brasov. Este foarte frumos la Bran, iar castelul e foarte frumos, dar imaginatia populara din America de Nord il considera un loc infricosator.
Cum am spus si mai inainte, e distractiv Halloween-ul totusi. Multi oameni se duc in cluburi, la petreceri, costumati si e distractiv. Mai inainte am vazut un tip imbracat in costum de banana purtand niste ochelari cu nas fals, altii erau imbracati in diverse costume foarte amuzante. Anul trecut, la statia Granville, am vazut oameni imbracati in elfi, ca in Stapanul Inelelor. Foarte amuzant. Ai ocazia sa nu fii tu pentru o zi, sa te desprinzi din cotidian. Foarte frumos. Totusi nu inteleg decoratiunile de Halloween: vrajitoare calare pe maturi cu pisici negre, schelete, dintre care unele au un topor in mana, s.a.m.d..
miercuri, 6 octombrie 2010
"Drogul" Facebook
Sau cel putin sustine un studiu facut in Statele Unite. Chiar inainte sa incep sa scriu postarea asta am intrat pentru un minut pe Facebook, sa vad "ce mai este nou". De fapt nu ma uit sa urmaresc postarile "prietenilor", ci doar sa vad noile articole aparute la paginile pe care le urmaresc. Conform acestui studiu, fiind conectat tot timpul prin media sociala (Facebook, Twitter, messenger, etc.) poate creste stresul, slabeste relatiile personale si chiar poate provoca insomnie. Imi aduc aminte de un coleg de la un fost job care venea la servici si arata de parca fusese treaz toata noaptea. Cand il intrebam ce a facut imi spunea ca sta pe internet noaptea sa vorbeasca cu prietenii pe Facebook.
Autorii studiului au impus o saptamana de pauza de la folosirea Facebook-ului, Twitter-ului si a altor instrumente de comunicare sociala. Studentii au realizat ca media sociala, in special Facebook si mesageria instant, daca nu sunt folosite cum trebuie, pot sa le acapareze viata. Cei mai multi studenti s-au supus acestui test si au descoperit ca tehnologia poate sa le acapareze viata. Unul dintre studenti simtea nevoia sa-si consulte Facebook-ul 21 de ore pe zi si bloca postarile de la prietenii sai intre 2 si 5 dimineata pentru a putea dormi. Unii dintre studenti se sustrageau acestui blocaj utilizand smartphone-urile. Majoritatea dintre ei se comportau asemeni fumatorilor care se furiseaza sa mai fumeze o tigara. Majoritatea studentilor au descoperit ca sunt mai putin stresati cand nu-si acceseaza pagina de Facebook in fiecare zi si au timp sa faca si alte lucruri.
Autorii studiului au impus o saptamana de pauza de la folosirea Facebook-ului, Twitter-ului si a altor instrumente de comunicare sociala. Studentii au realizat ca media sociala, in special Facebook si mesageria instant, daca nu sunt folosite cum trebuie, pot sa le acapareze viata. Cei mai multi studenti s-au supus acestui test si au descoperit ca tehnologia poate sa le acapareze viata. Unul dintre studenti simtea nevoia sa-si consulte Facebook-ul 21 de ore pe zi si bloca postarile de la prietenii sai intre 2 si 5 dimineata pentru a putea dormi. Unii dintre studenti se sustrageau acestui blocaj utilizand smartphone-urile. Majoritatea dintre ei se comportau asemeni fumatorilor care se furiseaza sa mai fumeze o tigara. Majoritatea studentilor au descoperit ca sunt mai putin stresati cand nu-si acceseaza pagina de Facebook in fiecare zi si au timp sa faca si alte lucruri.
Etichete:
computere,
comunicare,
dezbatere,
distractie,
divertisment,
Facebook,
fapt divers,
iPhone
miercuri, 23 iunie 2010
5 sfaturi pentru a fi fericit
Citeam azi in ziar o chestie foarte interesanta. Un autor care scrie carti despre cum sa-ti realizezi succesul in viata dadea aceste sfaturi. Iata care sunt ele:
1. Creeaza-ti o definitie a succesului:
"Traim mai repede ca niciodata, dar nu cred neaparat ca traim mai bine ca niciodata. Daca definitia ta pentru succes nu este clara, atunci nici directia in care se indreapta viata ta nu este clara". Cu alte cuvinte trebuie sa stii ce vrei de la viata.
2. Fereste-te de a fi tot timpul ocupat:
"Una din cele mai mari piedici in a fi fericit este sa fii ocupat tot timpul - suntem prea ocupati sa fim fericiti, prea ocupati sa avem succes si prea ocupati sa fim impreuna cu familia noastra. Am ajuns sa confundam succesul cu a fi foarte ocupati, dar a fi foarte ocupat nu este un avantaj competitional".
3. Evitati destinatia "dependenta":
"Destinatia "dependenta" este atunci cand definesti fericirea si succesul doar in viitor - alergi spre o linie de sosire imaginara, dar nu ajungi niciodata acolo. Bineinteles, ai o tinta finala, dar o viata fericita poate fi doar aceea pe care o traiesti chiar acum".
4. Nu fa totul singur:
"Daca un proiect sau o situatie pare ca este coplesitoare, inseamna ca nu o poti face pe cont propriu".
5. Daruieste facandu-te pe tine fericit in primul rand:
"Este o relatie foarte stransa intre a fi fericit si altruism. Cand te bucuri, devii inspirat, iar fericirea ta se poate extinde catre ceilalti oameni. Cred cu adevarat ca atunci cand esti fericit, poti face lumea un loc mai bun".
Cam astea sunt cuvintele acestui scriitor (ce este in ghilimele). Mie mi se aplica cateva dintre ele si probabil ca ar trebui sa fac ceva sa schimb ceva in viata mea. Voua ce vi se aplica de aici ?
1. Creeaza-ti o definitie a succesului:
"Traim mai repede ca niciodata, dar nu cred neaparat ca traim mai bine ca niciodata. Daca definitia ta pentru succes nu este clara, atunci nici directia in care se indreapta viata ta nu este clara". Cu alte cuvinte trebuie sa stii ce vrei de la viata.
2. Fereste-te de a fi tot timpul ocupat:
"Una din cele mai mari piedici in a fi fericit este sa fii ocupat tot timpul - suntem prea ocupati sa fim fericiti, prea ocupati sa avem succes si prea ocupati sa fim impreuna cu familia noastra. Am ajuns sa confundam succesul cu a fi foarte ocupati, dar a fi foarte ocupat nu este un avantaj competitional".
3. Evitati destinatia "dependenta":
"Destinatia "dependenta" este atunci cand definesti fericirea si succesul doar in viitor - alergi spre o linie de sosire imaginara, dar nu ajungi niciodata acolo. Bineinteles, ai o tinta finala, dar o viata fericita poate fi doar aceea pe care o traiesti chiar acum".
4. Nu fa totul singur:
"Daca un proiect sau o situatie pare ca este coplesitoare, inseamna ca nu o poti face pe cont propriu".
5. Daruieste facandu-te pe tine fericit in primul rand:
"Este o relatie foarte stransa intre a fi fericit si altruism. Cand te bucuri, devii inspirat, iar fericirea ta se poate extinde catre ceilalti oameni. Cred cu adevarat ca atunci cand esti fericit, poti face lumea un loc mai bun".
Cam astea sunt cuvintele acestui scriitor (ce este in ghilimele). Mie mi se aplica cateva dintre ele si probabil ca ar trebui sa fac ceva sa schimb ceva in viata mea. Voua ce vi se aplica de aici ?
Etichete:
bun-simt,
comunicare,
curiozitati,
fapt divers,
fericire,
intelegere
marți, 8 iunie 2010
marți, 23 februarie 2010
luni, 22 februarie 2010
La Waterfront la torta olimpica
Sunt o multime de turisti veniti in Vancouver zilele astea. Toti au venit, bineinteles, pentru Olimpiada. Sambata am fost si noi la meciul Germania - Belarus. Am tinut cu Germania, dar aveam o presimtire ca o sa ia bataie pentru ca vineri jucasera un alt meci, cu Finlanda, in care au fost invinsi cu 5 - 0, deci erau obositi, pentru ca un asemenea turneu este foarte solicitant. Ne-am simtit foarte bine. Ne-a placut foarte mult sa vedem un meci de hochei in sala. Probabil ca o sa ne mai ducem si la alte meciuri. Atmosfera din sala era incendiara. Ne-am simtit extraordinar.
La torta olimpica am urcat pe platforma amenajata de organizatori si am avut o vedere mult mai buna in comparatie cu oamenii care preferau sa faca poze de dupa gardul care o protejeaza. Apoi am mers pe Granville Street unde erau o multime de oameni. Am vrut sa vedem si medaliile, amplasate undeva pe Granville, dar timpul de asteptare era de 5 ore. Cineva de la coada spunea ca oamenii care au venit de dimineata de la 8 (era 14:30 cand am intrebat) inca mai erau la coada si nu intrasera inca. Deci am zis ca nu mai stam, apoi am vrut sa mergem la Irish House, un pavilion amenajat vreo 3 strazi mai incolo, unde am vrut sa vedem meciul Canada - SUA (se dadea mancare si bautura gratis acolo), dar nici acolo nu am reusit sa intram. E pacat, dar e obositor sa stai atata timp in oras si sa nu reusesti sa intri nicaieri. A contat foarte mult vremea frumoasa.







La torta olimpica am urcat pe platforma amenajata de organizatori si am avut o vedere mult mai buna in comparatie cu oamenii care preferau sa faca poze de dupa gardul care o protejeaza. Apoi am mers pe Granville Street unde erau o multime de oameni. Am vrut sa vedem si medaliile, amplasate undeva pe Granville, dar timpul de asteptare era de 5 ore. Cineva de la coada spunea ca oamenii care au venit de dimineata de la 8 (era 14:30 cand am intrebat) inca mai erau la coada si nu intrasera inca. Deci am zis ca nu mai stam, apoi am vrut sa mergem la Irish House, un pavilion amenajat vreo 3 strazi mai incolo, unde am vrut sa vedem meciul Canada - SUA (se dadea mancare si bautura gratis acolo), dar nici acolo nu am reusit sa intram. E pacat, dar e obositor sa stai atata timp in oras si sa nu reusesti sa intri nicaieri. A contat foarte mult vremea frumoasa.


Etichete:
distractie,
fapt divers,
hochei,
Olimpiada,
sport,
timp liber,
Vancouver
In Richmond la O-Zone
Joi am fost in Richmond la o alta locatie unde sunt pavilioane si se tin concerte. Poza asta a fost facuta in timp ce ne uitam la ecranul la meciul Canada - Elvetia.

Asta este o sculptura facuta din gheata, iar temperatura dinauntru este -28 de grade. Astea sunt doar cateva sectiuni din ea, pentru ca era foarte lunga.



Un fruct foarte ciudat pe care il manca o colega de-a mea din Filipine. Am luat o gura dar nu mi-a placut deloc. Ea spunea ca varianta galbena e mult mai buna. Mai dulce. Avea un usor gust dulce-acrisor. Mai mult acrisor. I-a taiat varful cand a inceput sa-l manance, dar marginile maro le manca. L-a taiat in felii si apoi a inceput sa-l manance cu orez si cu ce mai avea in orezul ala.


Asta este o sculptura facuta din gheata, iar temperatura dinauntru este -28 de grade. Astea sunt doar cateva sectiuni din ea, pentru ca era foarte lunga.



Un fruct foarte ciudat pe care il manca o colega de-a mea din Filipine. Am luat o gura dar nu mi-a placut deloc. Ea spunea ca varianta galbena e mult mai buna. Mai dulce. Avea un usor gust dulce-acrisor. Mai mult acrisor. I-a taiat varful cand a inceput sa-l manance, dar marginile maro le manca. L-a taiat in felii si apoi a inceput sa-l manance cu orez si cu ce mai avea in orezul ala.

Etichete:
distractie,
fapt divers,
Olimpiada,
timp liber,
Vancouver
sâmbătă, 20 februarie 2010
Yaletown si Robson Square
Am spus ca o sa mai postez poze facute de noi in Yaletown si Robson Square saptamana trecuta. Bucurati-va si voi alaturi de noi.

Poze facute pe Granville Street si in Robson Square.

Poze facute la Sears in Downtown la magazinul de suveniruri.

Poze facute pe Granville Street si in Robson Square.
Etichete:
distractie,
fapt divers,
Olimpiada,
timp liber,
Vancouver
sâmbătă, 13 februarie 2010
Caine somnambul
Cainele asta alearga si "vorbeste" in somn.
marți, 9 februarie 2010
luni, 8 februarie 2010
Ieri ne-am simtit foarte bine in oras. De mult nu ne-am mai simtit asa de bine. Am vrut sa facem cu totul altceva decat de obicei. Am iesit in Robson Square in Downtown unde inca nu au dat drumul la toate locatiile pentru turisiti pentru Olimpiada, dar bineinteles ca totul va fi gata cand va incepe Olimpiada. Am fost in oras, am mancat cate o saorma de la un mic local grecesc. Foarte buna saorma. Am fost apoi la un patinoar care a fost construit sub Robson Square, in spatele Galeriei de Arta, unde am incercat sa patinez. Pentru $3 inchiriai patine de hochei pentru 45 de minute. Bineinteles ca nu stiu sa patinez, nu am patinat in viata mea, dar mai bine vedeti voi in filmul facut ieri. Am cumparat niste prajituri umplute cu multa crema de la Beard Papa's. O delicatesa. Am trecut pe la magazinul Sony unde am vazut televizorul 3D pe care il vor lansa in vara asta. O minunatie. Bineinteles ca ai nevoie de ochelari 3D ca sa vezi emisiunile, filmele sau meciurile filmate in 3D, dar pe telecomanda este si un buton care iti poate schimba televizorul la vechiul format 2D.
Am vazut niste scene de la un meci de la Cupa Confederatiilor din vara trecuta din Africa de Sud. Parca eram pe teren sau langa marginea terenului. Asa de real era. Olimpiada va fi filmata toata in 3D. Pretul cu care va fi vandut televizorul ala va fi de $5000, dar cand cererea va creste, vor scadea si preturile.
Am vazut niste scene de la un meci de la Cupa Confederatiilor din vara trecuta din Africa de Sud. Parca eram pe teren sau langa marginea terenului. Asa de real era. Olimpiada va fi filmata toata in 3D. Pretul cu care va fi vandut televizorul ala va fi de $5000, dar cand cererea va creste, vor scadea si preturile.
Etichete:
distractie,
fapt divers,
Olimpiada,
timp liber,
Vancouver
vineri, 5 februarie 2010
Alte observatii si concluzii personale
Zilele astea nu stiu cum ma gandeam la preturile abonamentelor telefonice din SUA si Canada, comparativ cu cele din Romania. Nu as vrea sa ma hazardez sa vorbesc despre preturile abonamentelor in alte tari europene pentru ca nu le cunosc. Daca cineva poate sa ofere informatii despre astea e liber sa le ofere in comentarii.
Revenind, ma gandeam de ce sunt atat de scumpe abonamentele in America de Nord fata de cele din Romania. Si cred ca am gasit explicatia in amploarea investitiilor pe care trebuie sa le faca o companie nord-americana si una din Romania pentru crearea unei retele nationale. In paranteza fie spus, din ce am auzit, preturile la abonamente in SUA sunt un pic mai mici decat cele din Canada. SUA este de aproximativ 41 de ori mai mare decat Romania. O companie americana trebuie sa faca eforturi sa acopere un teritoriu de marimea Europei din banii proprii. Diferenta in Europa este ca teritoriul este mult mai faramitat, iar aici fiecare companie nationala are in intretinere un teritoriu mult mai mic decat cel al SUA sau al Canadei, de aici preturile la abonamente (care sunt sursa de venit al oricarei companii telefonice). Daca imi aduc aminte si in Romania, la inceput, abonamentele la telefoane erau mai mari, dar apoi au scazut pe masura cresterii cererii, iar companiile de telefonie mobila si-au marit aria de acoperire. Acum preturile sunt mari la abonamentele de date, dar asta din cauza ca cererea pentru internetul mobil nu este asa de mare, incat sa permita scaderea preturilor. Probabil ca in viitor si in America de Nord vor mai scadea preturile la abonamente, dar nu stiu cand.
Zilele astea am aflat, cu surprindere, ceva foarte interesant. In SUA nu exista o singura lege a bancilor, ci 50 (hai, poate 51, cu tot cu districtul federal), adica tot atatea legi cate state federale exista, spre deosebire de Canada, unde exista una singura. De ce este important ce am aflat ? Pentru ca mi-am explicat amploarea crizei din SUA. Ar mai trebui sa spun ca puterea unei economii vine din puterea bancilor si, mai ales, din puterea unitara a bancilor care compun sistemul bancar. Nu e de mirare ca bancile americane au fost foarte afectate de recesiune, iar bancile canadiene au fost afectate mai putin sau au anuntat chiar profituri. In recesiunea din anii '80 au dat faliment sute de banci mici americane, dar bancile canadiene au ramas in picioare, ba chiar au avut loc fuziuni pentru o stabilitate mai mare. Sistemul bancar canadian este unul dintre cele mai bune din lume, pe langa cel al multor tari vest-europene.
In SUA acordarea unei licente de functionare unei banci nu este o atributie federala, ci una statala, deci o banca din New York, care vrea sa-si deschida o sucursala in Denver trebuie sa se conformeze cu cerintele din acel stat, care difera de cele din statul New York. In Canada este tocmai invers. Este o atributie federala si nu una provinciala, de aceea exista un sistem bancar unitar. De aceea se vorbeste acum in State de o reglementare mai stricta a sectorului bancar, pe care unii idioti o vad ca pe o dovada de socialism sau comunism mascat. De ce in SUA exista atatea legi bancare ? Pentru ca in momentul in care SUA si-au dobandit independenta, statele nu au vrut sa renunte la multe din privilegiile lor. Si educatia este o atributie statala si nu una federala, iar educatia formeaza sistemul de valori al unei societati. In felul asta imi explic eu diferenta de mentalitati intre diferite state americane.
Revenind, ma gandeam de ce sunt atat de scumpe abonamentele in America de Nord fata de cele din Romania. Si cred ca am gasit explicatia in amploarea investitiilor pe care trebuie sa le faca o companie nord-americana si una din Romania pentru crearea unei retele nationale. In paranteza fie spus, din ce am auzit, preturile la abonamente in SUA sunt un pic mai mici decat cele din Canada. SUA este de aproximativ 41 de ori mai mare decat Romania. O companie americana trebuie sa faca eforturi sa acopere un teritoriu de marimea Europei din banii proprii. Diferenta in Europa este ca teritoriul este mult mai faramitat, iar aici fiecare companie nationala are in intretinere un teritoriu mult mai mic decat cel al SUA sau al Canadei, de aici preturile la abonamente (care sunt sursa de venit al oricarei companii telefonice). Daca imi aduc aminte si in Romania, la inceput, abonamentele la telefoane erau mai mari, dar apoi au scazut pe masura cresterii cererii, iar companiile de telefonie mobila si-au marit aria de acoperire. Acum preturile sunt mari la abonamentele de date, dar asta din cauza ca cererea pentru internetul mobil nu este asa de mare, incat sa permita scaderea preturilor. Probabil ca in viitor si in America de Nord vor mai scadea preturile la abonamente, dar nu stiu cand.
Zilele astea am aflat, cu surprindere, ceva foarte interesant. In SUA nu exista o singura lege a bancilor, ci 50 (hai, poate 51, cu tot cu districtul federal), adica tot atatea legi cate state federale exista, spre deosebire de Canada, unde exista una singura. De ce este important ce am aflat ? Pentru ca mi-am explicat amploarea crizei din SUA. Ar mai trebui sa spun ca puterea unei economii vine din puterea bancilor si, mai ales, din puterea unitara a bancilor care compun sistemul bancar. Nu e de mirare ca bancile americane au fost foarte afectate de recesiune, iar bancile canadiene au fost afectate mai putin sau au anuntat chiar profituri. In recesiunea din anii '80 au dat faliment sute de banci mici americane, dar bancile canadiene au ramas in picioare, ba chiar au avut loc fuziuni pentru o stabilitate mai mare. Sistemul bancar canadian este unul dintre cele mai bune din lume, pe langa cel al multor tari vest-europene.
In SUA acordarea unei licente de functionare unei banci nu este o atributie federala, ci una statala, deci o banca din New York, care vrea sa-si deschida o sucursala in Denver trebuie sa se conformeze cu cerintele din acel stat, care difera de cele din statul New York. In Canada este tocmai invers. Este o atributie federala si nu una provinciala, de aceea exista un sistem bancar unitar. De aceea se vorbeste acum in State de o reglementare mai stricta a sectorului bancar, pe care unii idioti o vad ca pe o dovada de socialism sau comunism mascat. De ce in SUA exista atatea legi bancare ? Pentru ca in momentul in care SUA si-au dobandit independenta, statele nu au vrut sa renunte la multe din privilegiile lor. Si educatia este o atributie statala si nu una federala, iar educatia formeaza sistemul de valori al unei societati. In felul asta imi explic eu diferenta de mentalitati intre diferite state americane.
Etichete:
Canada,
economie,
educatie,
fapt divers,
SUA,
tehnologie
marți, 2 februarie 2010
Telefonul mobil si condusul masinii
Luni, 1 februarie, s-a trecut la implementarea deciziei de a se interzice folosirea telefonului mobil in timpul traficului. Conducatorilor auto li se acordase o perioada de tranzitie de o luna, ca sa se adapteze la noua situatie. Nu mai ai voie sa stai cu telefonul la ureche, in caz ca nu ai hands-free, sau sa trimiti e-mail-uri sau SMS-uri. Amenda este de $167 si 3 puncte de pe permis. S-au supravegheat intersectiile aglomerate din Vancouver inainte si dupa implementarea legii si s-a observat reducerea cu 75% a numarului de persoane care folosesc telefonul in timp ce conduc. Daca tii telefonul in mana fara sa vorbesti este considerata infractiune, daca formezi un numar de telefon se considera ca e ca si cum ai trimite un SMS. Pe Vancouver Island, de exemplu, un sofer inca vorbea la telefon dupa ce fusese oprit de politie, in aceasta perioada de tranzitie. Totusi sunt scutiti soferii de ambulante, pompierii sau politistii, precum si persoanele care suna la 911.
Totusi se pare ca masura nu ar putea sa fie definitiva, pentru ca daca se observa ca numarul accidentelor nu va scadea intr-o proportie satisfacatoare, atunci se poate lua in discutie si interzicerea totala a folosirii telefonului mobil in masina. Ceea ce ar fi, cred eu, si mai bine.
Totusi se pare ca masura nu ar putea sa fie definitiva, pentru ca daca se observa ca numarul accidentelor nu va scadea intr-o proportie satisfacatoare, atunci se poate lua in discutie si interzicerea totala a folosirii telefonului mobil in masina. Ceea ce ar fi, cred eu, si mai bine.
luni, 1 februarie 2010
Sunt profund azi
Cum iti construiesti o relatie durabila ? Prin iubire si comunicare cu celalalt. Dar daca as scrie numai asta as termina postarea deja. Odata la servici vorbeam cu o colega, care este in varsta, are 61 de ani, dar care mai avea cateva zile de munca, pentru ca primise instiintare de la companie cum ca pozitia ei fusese desfiintata, deci era concediata. Dar nu isi facea probleme pentru ca lua pensia de la stat si pe cea de la sindicat pentru ca a fost concediata dupa varsta de 60 de ani. Fiind mai in varsta am intrebat-o despre diferenta dintre cei mai in varsta si cei mai tineri. Intrebarea mea era, cu referire la observatiile pur personale ale mele, "de ce tinerii de varsta mea sunt mai delasatori, iar cei de varsta ei sunt mai muncitori ?". Si mi-a dat un raspuns foarte interesant. Mi-a zis ca probabil in ziua de azi tehnologia iti pune foarte repede la dispozitie tot ceea ce vrei, iar pe vremea ei, cand erau saraci (erau sapte copii), au invatat sa lupte pentru fiecare lucru pe care l-au obtinut.
De asemenea au stiut, multi dintre ei, sa isi construiasca casniciile pentru ca au comunicat cu celalalt. Si mi-a zis ca a avut, la un moment dat, un episod tensionat cu sotul ei (bineinteles ca nu a fost singurul) care a durat vreo doi ani din cauza ca sotul ei nu i-a spus ca avea dureri de spate. Din cauza ca acesta nu i-a spus au ajuns sa se certe si sa o invinuiasca pentru orice era in neregula in casa. De asemenea evita sa se duca cu ea si cu copiii la evenimentele lor, culturale sau sportive, sau la prieteni pentru ca nu voia sa se dea de gol. Au ajuns sa se inteleaga din nou pentru ca el nu a mai suportat durerea si i-a spus in cele din urma.
In ziua de azi, spunea ea, tinerii au o alta mentalitate, mai egoista, conform careia poti sa te descotorosesti de orice fara nici un fel de problema. Nu conteaza ca sunt si copii la mijloc, daca tu nu te mai simti bine in relatia respectiva. Tinerii din ziua de azi prefera sa fuga de probleme in loc sa le ia in piept si sa lupte cu ele. Mentalitatea lor in ziua de azi este concentrata pe "eu", in loc sa fie concentrata pe "noi". Imi dadea exemplul unei cunostinte care spunea ca se marita, iar acea femeie zicea ca daca nu merge poate divorta oricand de el. Intrebarea fireasca era: "de ce te mariti cu el in primul rand daca ai de gand sa divortezi mai incolo ?"
Mi-a mai spus ceva interesant. Mi-a zis ca atitudinea pe care o ai intr-o relatie iti creeaza si atitudinea pe care o ai la servici. Daca lucrezi la relatia pe care o ai, faci compromisurile de rigoare si o faci sa mearga bine, atunci ai aceeasi atitudine si la servici. Vei fi mai muncitor. Iar daca nu, atunci atitudinea este total opusa.
De asemenea au stiut, multi dintre ei, sa isi construiasca casniciile pentru ca au comunicat cu celalalt. Si mi-a zis ca a avut, la un moment dat, un episod tensionat cu sotul ei (bineinteles ca nu a fost singurul) care a durat vreo doi ani din cauza ca sotul ei nu i-a spus ca avea dureri de spate. Din cauza ca acesta nu i-a spus au ajuns sa se certe si sa o invinuiasca pentru orice era in neregula in casa. De asemenea evita sa se duca cu ea si cu copiii la evenimentele lor, culturale sau sportive, sau la prieteni pentru ca nu voia sa se dea de gol. Au ajuns sa se inteleaga din nou pentru ca el nu a mai suportat durerea si i-a spus in cele din urma.
In ziua de azi, spunea ea, tinerii au o alta mentalitate, mai egoista, conform careia poti sa te descotorosesti de orice fara nici un fel de problema. Nu conteaza ca sunt si copii la mijloc, daca tu nu te mai simti bine in relatia respectiva. Tinerii din ziua de azi prefera sa fuga de probleme in loc sa le ia in piept si sa lupte cu ele. Mentalitatea lor in ziua de azi este concentrata pe "eu", in loc sa fie concentrata pe "noi". Imi dadea exemplul unei cunostinte care spunea ca se marita, iar acea femeie zicea ca daca nu merge poate divorta oricand de el. Intrebarea fireasca era: "de ce te mariti cu el in primul rand daca ai de gand sa divortezi mai incolo ?"
Mi-a mai spus ceva interesant. Mi-a zis ca atitudinea pe care o ai intr-o relatie iti creeaza si atitudinea pe care o ai la servici. Daca lucrezi la relatia pe care o ai, faci compromisurile de rigoare si o faci sa mearga bine, atunci ai aceeasi atitudine si la servici. Vei fi mai muncitor. Iar daca nu, atunci atitudinea este total opusa.
Etichete:
Canada,
civilizatie,
fapt divers,
mentalitati,
saracie
marți, 6 octombrie 2009
Amuzant
Comparati cele doua discursuri. Copilul asta a vazut filmul Miracle cu Kurt Russell de vreo cateva sute de ori si nici macar nu stie sa citeasca. Avea 4 ani atunci. Filmul e despre victoria SUA asupra URSS in finala de la hochei la Olimpiada de la Lake Placid din 1980.
Iar asta e ala micu'.
Iar asta e o poza din Downtown Vancouver in preajma Olimpiadei.
Iar asta e ala micu'.
Iar asta e o poza din Downtown Vancouver in preajma Olimpiadei.
vineri, 2 octombrie 2009
Prin Romania
Azi am gasit la serviciu un tip, canadian get-beget, care a fost prin Romania prin 1990, chiar imediat dupa revolutie. Calatoria lui incepuse in Turcia ai a trecut prin Romania. Mi-a povestit o gramada de lucruri. M-a intrebat daca sunt din Bucuresti sau din Sighisoara si, bineinteles, i-am zis ca nu. Avea nume sarbesc, dar de fapt era croato-italian, iar strabunicii lui, am aflat discutand cu el, erau din Bucovina, ucraineni din Bucovina, care venisera aici pe la sfarsitul sec. XIX. Inca mai avea poze cu strabunicii lui, imbracati in costum national, dar desculti si i se parea ciudat sa vada asta. Spunea despre ei ca au fost tarani, fermieri, cum mai zic canadienii pe aici si ca de aceea au venit aici. Cica Marea Britanie, pe atunci, invita foarte multi oameni sa vina sa se stabileasca in vestul Canadei pentru ca aveau pamant gratis si doreau sa "civilizeze" vestul Canadei pentru ca aici erau numai indieni. Ii placea foarte mult si fotbalul pentru ca auzise de Hagi, de Dan Petrescu, de el stia ca jucase la Chelsea, stia si de Mutu, dar nu ii placea de el pentru ca seamana cu Maradona, in sensul ca ii placea sa traga droguri pe nas. Il admira pe Zinedine Zidane si tinea minte si acum nu stiu care meci de Liga Campionilor in care marcase un gol din voleu pentru Real Madrid. Din filmul asta cred ca era unul cu AC Milan.
Mi-a zis ca in Romania a stat la o familie in Bucuresti pentru ca, se pare, pe atunci strainii puteau opta sa stea si la familii romanesti in loc sa stea la hotel. A stat in apartamentul unei femei si al baiatului ei si mi-a povestit cum a jucat fotbal cu baietii aia.
Mi-a mai povestit ceva foarte amuzant. Cica atunci cand mergea cu trenul, era tanar pe atunci si calatorea cu un prieten, s-au imprietenit cu niste soldati si s-au distrat pe tren. Luase din Turcia multe cartuse de tigari pe care dorea sa le foloseasca ca o moneda alternativa si cica a mers treaba. La soldatii astia le-a dat pachete de Malboro, iar aia le-au dat canadienilor sa fumeze, ce altceva, Carpati, iar ei nici macar nu fumau. I-am zis ca soldatii aia si acum ii tin minte pentru ca tigarile Marlboro, la vremea aceea, erau ca aurul. Cine putea sa-si permita in 1990 sa cumpere baxuri de tigari Marlboro ? Sau Kent ?
Mi-a zis ca in Romania a stat la o familie in Bucuresti pentru ca, se pare, pe atunci strainii puteau opta sa stea si la familii romanesti in loc sa stea la hotel. A stat in apartamentul unei femei si al baiatului ei si mi-a povestit cum a jucat fotbal cu baietii aia.
Mi-a mai povestit ceva foarte amuzant. Cica atunci cand mergea cu trenul, era tanar pe atunci si calatorea cu un prieten, s-au imprietenit cu niste soldati si s-au distrat pe tren. Luase din Turcia multe cartuse de tigari pe care dorea sa le foloseasca ca o moneda alternativa si cica a mers treaba. La soldatii astia le-a dat pachete de Malboro, iar aia le-au dat canadienilor sa fumeze, ce altceva, Carpati, iar ei nici macar nu fumau. I-am zis ca soldatii aia si acum ii tin minte pentru ca tigarile Marlboro, la vremea aceea, erau ca aurul. Cine putea sa-si permita in 1990 sa cumpere baxuri de tigari Marlboro ? Sau Kent ?
Etichete:
fapt divers,
fotbal,
Liga Campionilor,
Romania,
turism
joi, 1 octombrie 2009
Chestii tampite
Am doua de relatat. La una sau poate la amandoua o sa par insensibil, dar nu-mi pasa. Sunt tampite.
1. Unui coleg de la servici i-a murit cainele, probabil o catelusa, o chema Precious. Avea cancer. Dar nu asta e faza tampita. Tipul asta si-a luat o zi libera ca sa-si planga cainele si si-a mai revenit, zicea el, dupa ce a mancat multa ciocolata. Ce motiv poti sa gasesti in Canada ca sa-ti iei o zi libera. Si ca tot veni vorba de caini, am vazut aici la televizor reclame la mancare pentru caini. Si nu orice fel de mancare, ci mancare organica, adica sanatoasa, fara chimicale, ca sa aiba blana lucioasa si alte tampenii de genul asta. O risipa mai mare nici ca putea fi facuta.
2. Cand veneam de la munca (vin cu autobuzul si cobor la a cincea statie si ajung cam in 3-4 min acasa, ca sa va faceti o idee despre ceea ce vreau sa spun), la a doua statie se urca un student de la un colegiu de aici de langa noi. Handicapat, care conducea un fel de carucior cu motor electric si care, pe ghidon, are butoane de inainte-inapoi, stanga-dreapta. Cand se urca un handicapat ca asta in autobuz, cu tot cu caruciorul ala, care arata ca un miniscuter, autobuzul sta in statie cam vreo 5 min, pana se ridica rampa, pana intra handicapatul si se asigura cu curelele de siguranta (toti oamenii care stau pe scaunele de acolo trebuie sa se mute mai in spate), pana se ridica rampa inapoi. Daca ar merge vreo 10 statii, n-as spune nimic, dar boul asta (stiu ca era handicapat si avea si gura stramba) a coborat doua statii mai incolo, cand putea sa ajunga mai repede daca nu se urca in autobuz. Bineinteles, ca a durat cam tot atat sau mai putin cu un minut sau doua pana a coborat. Stiu ca cineva poate sa-mi spuna "cum poti sa spui asa ceva cand ala era handicapat ?". Ei bine spun asta pentru ca era student la colegiu si a vazut ca autobuzul era aglomerat si daca il duce capul sa studieze la colegiu, putea sa-l duca si ca sa faca o judecata de genul "autobuzul e aglomerat, oamenii aia vin de la munca si pot sa-l astept pe urmatorul sau mai merg un pic doua statii". Cred ca e un argument destul de bun. Deci putea sa ajunga in doua minute sau mai putin, dar de fapt i-a luat cam 8-9 minute. Iar cand vin de la munca obosit si vad tampenii ca astea imi cam ies din sarite, dar gandesc limpede.
1. Unui coleg de la servici i-a murit cainele, probabil o catelusa, o chema Precious. Avea cancer. Dar nu asta e faza tampita. Tipul asta si-a luat o zi libera ca sa-si planga cainele si si-a mai revenit, zicea el, dupa ce a mancat multa ciocolata. Ce motiv poti sa gasesti in Canada ca sa-ti iei o zi libera. Si ca tot veni vorba de caini, am vazut aici la televizor reclame la mancare pentru caini. Si nu orice fel de mancare, ci mancare organica, adica sanatoasa, fara chimicale, ca sa aiba blana lucioasa si alte tampenii de genul asta. O risipa mai mare nici ca putea fi facuta.
2. Cand veneam de la munca (vin cu autobuzul si cobor la a cincea statie si ajung cam in 3-4 min acasa, ca sa va faceti o idee despre ceea ce vreau sa spun), la a doua statie se urca un student de la un colegiu de aici de langa noi. Handicapat, care conducea un fel de carucior cu motor electric si care, pe ghidon, are butoane de inainte-inapoi, stanga-dreapta. Cand se urca un handicapat ca asta in autobuz, cu tot cu caruciorul ala, care arata ca un miniscuter, autobuzul sta in statie cam vreo 5 min, pana se ridica rampa, pana intra handicapatul si se asigura cu curelele de siguranta (toti oamenii care stau pe scaunele de acolo trebuie sa se mute mai in spate), pana se ridica rampa inapoi. Daca ar merge vreo 10 statii, n-as spune nimic, dar boul asta (stiu ca era handicapat si avea si gura stramba) a coborat doua statii mai incolo, cand putea sa ajunga mai repede daca nu se urca in autobuz. Bineinteles, ca a durat cam tot atat sau mai putin cu un minut sau doua pana a coborat. Stiu ca cineva poate sa-mi spuna "cum poti sa spui asa ceva cand ala era handicapat ?". Ei bine spun asta pentru ca era student la colegiu si a vazut ca autobuzul era aglomerat si daca il duce capul sa studieze la colegiu, putea sa-l duca si ca sa faca o judecata de genul "autobuzul e aglomerat, oamenii aia vin de la munca si pot sa-l astept pe urmatorul sau mai merg un pic doua statii". Cred ca e un argument destul de bun. Deci putea sa ajunga in doua minute sau mai putin, dar de fapt i-a luat cam 8-9 minute. Iar cand vin de la munca obosit si vad tampenii ca astea imi cam ies din sarite, dar gandesc limpede.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)