Extremismele drepturilor omului

Ma gandeam unde se poate ajunge cu libertatea cuvantului si respectarea drepturilor tuturor. Asa numita "corectitudine politica". Inteleg ca trebuie respectata in cazul minoritatilor nationale, mai ales daca si ele vor sa respecte drepturile celorlalti, dar nici chiar asa. Citeam in ziar, in dimineata asta, ca un proprietar de restaurant isi poate pierde licenta deoarece un comic care a sustinut un show la el in local a facut niste comentarii despre doua lesbiene care erau in public. Astea i-au dat in judecata pe amandoi la tribunalul drepturilor omului din Canada pentru ca, vezi Doamne, tipul ala a avut un limbaj discriminator. Avocatul lor, ca doar e avocatul, spunea ca in acest proces nu se analizeaza un comentariu social - citez avocatul acum - sau glume pe care unii le gasesc jignitoare, ci limbajul discriminator. De fapt lesbienele alea doua i-au dat in judecata pe baza Sectiunii 8 din Codul Drepturilor Omului din B.C.. Avocatul proprietarului si comicului spune ca acest Cod nu era menit pentru asa ceva, iar comicul isi exercita dreptul sau care-i acorda libertatea cuvantului.

Nu mai poti sa spui nimic in ziua de azi, pentru ca imediat se trezeste cineva "discriminat" si te da in judecata. Homosexualii si lesbienele nu sunt o minoritate, nu au o cultura si o traditie proprie. Se diferentiaza de ceilalti prin faptul ca "au alte optiuni", ca sa ma exprim delicat. Termenul "minoritate sexuala" a fost inventat recent, in ultimii 10-15 ani, pentru ca nu mai aveau altii la ce probleme sa se gandeasca si au gasit-o pe asta. Si pentru ca doi "iubiti" si "indragostiti" din Olanda au vrut sa se casatoreasca. Acum mai vor sa adopte si copii, iar asta e ceva firesc pentru unii, cand se stie ca o mama este compusa din mama si tata. Intrebarea mea este, intr-o familie cu stil de viata "alternativ" care este mama si care este tatal ? Toti psihologii sunt de acord ca un copil are nevoie de un model patern si unul matern. Dar discutia despre functionalitatea unei familii o las pe alta data.