U2

De mult mi-am dorit sa vad formatia asta live intr-un concert. Pe 28 octombrie vor veni in Vancouver unde vor sustine un concert la BC Place. E o nebunie cu biletele, se vor da ca paine calda, probabil ca in 10 minute se vor epuiza. Luni o sa ma duc la un magazin al unui site care vinde biletele. Aici este o metoda foarte interesanta. Nu se merge pe primul venit, primul servit, ci se face o tragere la sorti a modului in care se vor da biletele. De exemplu, daca la coada sunt 10 oameni, fiecare trage dintr-o urna un numar, acestea nu trebuie sa fie de la 1 la 10, oamenii trebuie sa stea aliniati, iar apoi vanzatorii trag un numar la sorti, iar cel al carui numar este tras devine primul in linie, iar ceilalti din fata lui trec in aceeasi ordine la sfarsitul cozii.
As vrea sa fiu printre acei norocosi care vor fi printre primii care vor cumpara biletele. Stau cu inima stransa pana luni la 10 cand o sa inceapa sa se vanda. Ar fi ceva extraordinar pentru mine. Mi-am dorit asta de foarte mult timp. Cred ca daca as fi stat in Romania nu as fi avut ocazia asta. Poate ca aici o sa am norocul asta. Rugati-va pentru mine, dar cum o da Dumnezeu, pentru ca pana la urma este dupa noroc. Probabil o sa iau camera ca sa filmez cateva secvente din concertul U2, oricum o sa ma filmez si o s-o filmez si pe Ana, ca doar nu o sa ma duc singur. Ar fi culmea sa nu o iau pe iubita mea sotie la un concert la care mi-am dorit sa fiu toata viata.

Lucruri interesante

Ieri am aflat niste lucruri interesante. Vorbeam despre cultura cu Kelly si Harry si vine vorba de alfabet. Harry e indian, mai exact din Punjab si a zis ca si indienii au un alfabet al lor, doar ca literele nu sunt la fel ca cele din alfabetul latin. Kelly a zis ca a fost in Hawaii si a aflat ca alfabetul hawaiian are 9 litere, dar m-am uitat acum pe Google si am vazut ca de fapt are 12 litere: 5 vocale (a, e, i, o, u) si 7 consoane (h, k, l, m, n, p, w) si a fost scris de misionarii crestini in sec al XIX-lea. Asta chiar ca e interesant. Se pare ca cultura hawaiiana a fost o cultura orala pana la venirea europenilor, iar dupa aceea a devenit o cultura scrisa. Chiar am gasit o pagina pe Google, dar este in engleza despre alfabetul hawaiian si alte chestii despre cultura hawaiiana.

De asemenea am mai aflat ca Max, desi este chinez, nu este chinez din China propriu-zisa, ci parintii sai sunt mai degraba din Singapore cu radacini in Hong Kong, ceea ce ar insemna ca este chinez de prin partea de sud-est a Asiei. Multi chinezi au emigrat de-a lungul secolelor in toata Asia. Chiar vorbeam odata, cand primisem niste mobila din China si a spus ca sunt numai chestii ieftine si lipsite de calitate, iar eu l-am intrebat ironic cum poate sa spuna asa ceva despre tara de unde provine el, iar el a zis ca nu se considera chinez, ci canadian, pentru ca s-a nascut aici si, in plus, nici nu vorbeste chineza, de fapt unul din dialectele principale, mandarina. Apoi am vorbit cu noul supervizor, Lamont. Este negru, dar are radacini de prin Barbados si de prin indienii din Canada, sau First Nations (primele natiuni). Ce e interesant cu indienii din Canada este ca beneficiaza de scutire de taxe si alte facilitati pe care nu le stiu acum. De fapt, ei platesc taxe la salariul pe care il iau ca angajati, dar cand este vorba sa-si declare taxele, cum ar fi acum in aprilie, isi primesc toti banii inapoi. Ca sa fii recunoscut ca membru al primelor natiuni trebuie sa treci printr-un proces birocratic la sfarsitul caruia ti se da un card prin care iti este recunoscut acest statut. De aceea imi place Canada, pentru ca afli atatea lucruri interesante. Iti imbogatesti orizontul cu ocazia asta.

Gigi Becali

Foarte mult m-am bucurat cand am citit pe site-ul Realitatea ca instanta a decis arestarea lui Gigi Becali. La cat de ingamfat era si cazul sa i se infunde si lui, mai ales ca el credea ca este intangibil. In poza de pe site se vede neputinta lui de a-si ascunde frica de inchisoare. Chiar daca cei trei baieti care i-au furat masina nu sunt usa de biserica ma bucur ca au facut plangere impotriva lui, pentru ca pana la urma nu avea nici un drept sa faca asta, sa-i sechestreze si sa-i tortureze fara sa pateasca nimic. Becali este arhetipul romanului badaran si violent, iar cei care erau adunati in curtea judecatoriei erau exact ca el. Pacat ca nu sunt din ce in ce mai putini ca el. Ceilalti, si ma refer aici la "majoritatea tacuta" (ca sa il citez pe Isarescu din campania din 2000) sunt de acord cu instanta si probabil se gandesc ca incepe sa se faca dreptate in Romania, mai ales in cazul acestor oameni care sunt violenti si se cred intangibili si, mai rau, mesageri ai lui Dumnezeu, care sta deasupra lor si-i protejeaza.

Fotbalul in Canada si nationala Romaniei

Ieri stateam la Food Court in mall si o asteptam pe Ana sa termine serviciul. La masa unde stateam se aseaza un grup de tineri care vorbeau portugheza. M-am gandit ca sunt brazilieni si i-am intrebat. Avusesem dreptate. Atunci am intrat in vorba cu un tip, despre fotbal bineinteles. I-am zis ca sunt din Romania si amandoi am inceput sa vorbim despre Campionatele Mondiale. Spre surpriza mea si-a adus aminte de Campionatul Mondial din SUA si de nationala Romaniei cu Hagi. Era foarte impresionat de rezultatele noastre de acolo. Cand i-am zis ca noi eram singura echipa de care se temea Brazilia a fost foarte surprins, deoarece au iesit campioni mondiali in cele din urma. Argumentul meu a fost ca noi am eliminat Columbia si Argentina (atunci inca mai juca Maradona, dar la meciul din optimi a fost suspendat pentru cumul de cartonase cred). Da, atunci aveam sanse sa ajungem in finala mare sau mica, daca nu ne-am fi lovit de Suedia si nu am fi facut niste greseli de curtea scolii in prelungiri. Dar asta este, istoria nu mai poate fi schimbata.
Nationala asta care a luat bataie in Austria nu o sa se mai ridice la nivelul de atunci si nu o sa vedem Romania in Africa de Sud. Incet-incet, o sa se duca la vale nationala Romaniei si o sa mai treaca multi ani pana cand o sa mai avem parte de bucuria din anii aceia de vis.

Twilight - filmul si cartea

Am descarcat intr-o zi de pe torente filmul asta dupa ce a aparut pe DVD. Amandoi eram nerabdatori pentru ca auzisem ca este un film super fain, dupa ce cartea fusese un succes urias in Canada si SUA. Am impresia ca autoarea este chiar din Canada, dar nu sunt sigur de asta. Nu am citit cartea, dar nici nu mi-as fi dorit. Dupa ce am vazut filmul ne-am bucurat amandoi ca nu am dat bani la cinematograf. Continuarea, New Moon, se filmeaza aici in Vancouver, dar cred ca o sa asteptam sa apara pe DVD si asta. Daca as face o comparatie cu filmele Harry Potter, atunci as spune ca filmele acelea sunt foarte bine facute, iar cartile sunt foarte bine scrise. Te prind, asa cum a prins si romanul Twilight, dar la adolescenti plin de hormoni si care nu au nici un pic de simt literar. Am vazut primele trei filme Harry Potter inainte sa citesc romanele si mi-au placut la nebunie, iar dupa ce am citit si cartile am vazut ca sunt si foarte bine facute, iar succesul lor a fost legat de o poveste bine scrisa si care avea la baza niste valori universale ca prietenia si iubirea. Si in Twilight este la fel, dar modul in care este facut filmul este jalnic. Dialogurile sunt false, nu au miez si te intrebi cand naiba se incheaga poveste dintre ea si el (nici macar nu mai stiu cum se numesc personajele principale). Ah... Se numesc Bella si Edward. Daca te gandesti ca numele ei este folosit de obicei in filmele cu vampiri, atunci iti dai seama ca povestea este previzibila. La sfarsit ea vrea sa fie muscata de el ca sa devina vampir, pentru a fi cu el pentru totdeauna, dar cred ca asta o sa se intample in al doilea film. Inca ceva. Cartea se doreste a fi originala prin faptul ca vampirii pot trai in plina zi, dar traiesc doar in zonele foarte umede ale SUA, unde soarele nu apare prea des, pentru ca daca stau in plin soare nu sunt ucisi de lumina acestuia, ci pur si simplu stralucesc, ceea ce i-ar face imediat remarcati de oamenii obisnuiti. In plus, si jocul actorilor este destul de slab. Ea este destul de draguta, are 18 ani si se vede ca nu are experienta in actorie, iar el nu este cine stie ce simpatic, desi l-am vazut si in Harry Potter si pocalul de foc si chiar a jucat bine acolo. Poate ca in timp o sa castige experienta amandoi si nu o sa mai fie atat de incordati cand o sa joace in filme.

Am vazut si romani fericiti

Nu stiu cat de fericit este acest roman de care vreau sa va vorbesc acum, mai ales in vremurile astea de recesiune, dar sigur este un roman care a reusit in Canada. Am cautat pe Google despre el si am vazut ca este un om de aproape 55 de ani, dar care are o privire de roman plecat din tara, care a inceput de jos si a ajuns sus, unde este acum, prin munca si sacrificii. Sa ajungi presedinte la Air Canada, una din companiile de top din Canada si una dintre cele mai mari din lume, este ceva extraordinar. Cand am citit asta nu mi-a venit a crede, am fost foarte mandru, desi nu il cunosc deloc pe acest om. Probabil ca s-a stabilit in Toronto, pentru ca de fapt acolo este capitala financiara a Canadei, asa cum este New York-ul pentru State. In Canada nu poti sa reusesti decat prin munca multa si prin sacrificii, dar satisfactiile sunt pe masura. Un roman, care probabil a plecat in Canada de pe vremea impuscatului, a reusit sa ocupe o functie de top. Bravo lui! Felicitari domnule Calin Rovinescu.

Azi am un nou supervizor. E un tip de treaba, il cheama LaMont (nu stiu daca se scrie asa numele lui), e din Montreal, dar a zis ca-i place la nebunie Vancouverul, ca nu ar mai vrea sa mai plece de aici. Ii place vremea, peisajele, totul. A zis ca a facut nu stiu cate drumuri cu feribotul si s-a indragostit de Vancouver si British Columbia. LaMont mi-a zis azi cum a intrat firma noastra de livrari A1, in faliment (a lucrat acolo odata). Aici, in Canada, firmele obisnuiesc sa ia benzina pe cuvant avand la dispozitie niste carduri pe care le bagi in pompa si iei cata benzina vrei si o platesti, probabil dupa o luna sau dupa mai multe luni. Ei bine, cineva de la A1 a luat benzina in valoare de 11.000 de dolari. Treaba e ca acele carduri stateau atarnate nu stiu in ce fel si putea sa le ia oricine. Probabil ca acea persoana, era cineva din interior, a facut o calatorie sau mai multe, pe banii firmei, pentru ca acel card poti sa pui la tine in portofel fara sa te doara la basca deloc. Dar chiar a fost o surpriza, precum anuntul lui Rob azi ca demisioneaza, dupa o luna de lucru.

Ca veni vorba de manageri, Ana mi-a povestit acum ceva despre managera ei, care isi lasa lucrurile in biroul ei cu lunile. Odata cica a lasat un anunt in birou care zicea ceva de genul "nu atingeti lucrurile mele personale". Printre lucrurile alea personale erau si sosete folosite, un termen bland, care au stat in birou vreo patru saptamani, blugi, tricouri, bluze purtate cateva zile si lasate pe scaun. Abia cand vine maica-sa, proprietara, i le strange de acolo. Oare cum o fi in casa la ea?

Animalele de companie

Aici oamenii sunt foarte atasati de animalele de companie. Primaria a dat chiar dispozitii care reglementeaza modul in care oamenii au grija de animalele lor de companie. Pe spatiile verzi vezi semne care spun: "curatati dupa animalul dvs. de companie", adica sa ai la tine o punga in care sa strangi c...tul cainelui tau si sa-l cari in mana pana cand termini plimbarea cu el si sa arunci punga aia intr-un tomberon. Exista aici magazine speciale cu mancare si imbracaminte pentru caini si pisici, care fac o gramada de bani. Daca se vorbeste intr-o discutie de cainele sau pisica cuiva, atunci animalul nu este "it", adica "lucru", asa cum se invata la engleza in scoala, ci este "she" sau "he", adica "ea" sau "el", adica o persoana care are sentimente si cu care mai discuti din cand in cand.
Eram odata intr-un mall si o asteptam pe Ana sa se intoarca de la un magazin si trece pe langa banca unde stateam o femeie care plimba un carucior de copil, iar in caruciorul asta era un caine chihuahua (sper ca am scris corect) si ea spunea ca acel catelus este copilasul ei. Odata cineva de la servici mi-a zis ca in magazin a intrat cineva avand tot un carucior de copil in care isi plimba animalul de companie care era... o rata. Oare cat de nebun(a) poti sa fii sa faci asa ceva? Poate ca oamenii aia se comporta asa si din cauza singuratatii, dar asta mi se pare exagerat. Oricum, uneori vezi multe ciudatenii care te fac sa-ti stea mintea in loc.

Ma gandeam sa ii intreb pe cititorii mei, putini cati am, ce ar dori sa mai scriu pe blog legat de Canada. Ma gandeam ca poate sunt lucruri pe care nu le-am povestit si sunteti interesati sa le aflati. Daca aveti ceva de spus lasati un comentariu la postarea asta. As vrea sa fie un blog cat mai interesant in care sa ofer o imagine cat mai realista despre cum este in Canada.

Unirea Basarabiei cu Romania

Am uitat ca azi se implinesc 91 de ani de la unirea Basarabiei cu Romania. Ma intreb ce relevanta mai are evenimentul asta pentru romanii din Basarabia. Aici in Canada nu stie nimeni de acest eveniment, pe care daca-l privesti la scara mondiala este un eveniment ca oricare altul. Pentru noi ar trebui sa fie ceva deosebit, dar uite ca nu are pentru cei din Basarabia, care se comporta asa de execrabil la granita dintre Romania si Republica Moldova.