De fapt vreau sa vorbesc despre o singura situatie trista pe care nu credeam ca o voi intalni vreodata in Canada. O s-o spun pentru a vedea ca tara asta este si ea una normala (daca situatia pe care o voi relata poate fi numita normala), cu bune si cu rele.
Se afișează postările cu eticheta venituri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta venituri. Afișați toate postările
sâmbătă, 19 mai 2012
luni, 18 octombrie 2010
Cum iti pastrezi sau pierzi jobul ?
In primul rand: cum il pastrezi ? Cu cap, muncind, facandu-ti treaba in limitele cerute de contractul de munca. Cum il pierzi ? Din prostie, nefacandu-ti treaba sau pur si simplu, daca ti-e lehamite de job, iti dai demisia.
Dar sa dezvolt. Azi, colegul meu filipinez a avut o discutie cu managerul meu si cu supervizoarea mea. Nu stiu despre ce au vorbit, dar stiam de mult timp ca el are de gand sa-si caute altceva de lucru. Imi spusese asta intr-o zi, dar nu am zis nimic. Consider ca atunci cand cineva imi incredinteaza un secret (ma rugase sa nu spun la nimeni) e ceva normal sa nu spun la nimeni. Oricum, azi-dimineata, inainte sa aiba ei discutia asta mi-a zis ca el vrea sa-si dea demisia. De obicei managerul meu, nu sta la locatia unde lucrez, desi e principala locatie din cele pe care le are compania la care lucrez, dar azi a venit acolo si era mult mai laconic. De obicei nu e asa, e foarte prietenos, glumeste tot timpul. Dar cui ii place cand unul din angajatii tai iti spune ca vrea sa plece ?
Acum cateva zile, colegul meu filipinez mi-a zis ca si-a cerut ROE (record of employment), un echivalent ar fi cartea de munca, dar nu e identic. Un asemenea ROE nu are orele muncite de tine la toate companiile la care ai fost toata viata ta pana acum, cum e in cazul cartii de munca, ci doar la compania unde lucrezi in prezent sau ai lucrat ultima data si este trimis de compania la care ai lucrat la Service Canada ca sa ti se poata da somajul sau EI (employment insurance), dar si asta iti este acordat in anumite conditii de stat. El mi-a zis ca si-a cerut ROE ca sa-i serveasca la interviul pentru jobul urmator, dar nici o companie din Canada nu-ti cere sa vii si cu ROE la tine cand semnezi actele de angajare (daca cineva stie altceva poate sa lase un comentariu). Cand te duci la supervizorul sau managerul tau si le cer ROE-ul asta este unul din semnele cele mai clare ca tu vrei sa pleci de la compania aia. Dar e un semnal lansat de o persoana cu nu prea multa materie cenusie.
Nu stiu daca el si-a gasit de lucru (nu l-am intrebat), dar stiu ca in momentul cand colegul meu a inceput sa-si manifeste nemultumirea s-au pus in miscare rotitele. A venit compania la el si i-a propus sa se gandeasca daca vrea sa stea in continuare sau nu. Dar repet, aici a fost greseala colegului meu ca le-a cerut ROE-ul. Cand iti cauti de lucru nu trebuie sa le spui managerului, supervizorului sau chiar unui simplu coleg ca tu vrei sa pleci. Doar tu stii ce trebuie sa faci si taci din gura. Te prefaci ca esti multumit in continuare si muncesti pana le dai preavizul de doua saptamani sau mai mult (depinde de politica fiecarei companii, dar de obicei e doua saptamani). De fapt chiar astea au cam fost cuvintele pe care le-am auzit printre franturi: if you're no longer happy with the company than you better look for something else (daca nu mai esti multumit cu compania, atunci ar fi bine sa cauti altceva). O reproducere aproximativa.
Sfat: chiar daca nu mai esti multumit cu jobul pe care-l ai, nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard. Probabil ca in Filipine nu au vorba asta, asa ca el a dat vrabia din mana pe cioara de pe gard. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa-ti cauti job in continuare, dar cand stii ca viitorul angajator iti face o oferta concreta, adica te suna si-ti spune ca vor sa-ti ofere jobul, nu te duci si le dai preavizul sefilor dupa primul interviu.
Managerul meu i-a zis sa se duca acasa, probabil sa se gandeasca. I-a dat o hartie la mana. I-am auzit vorbind despre zilele libere ramase din anul asta, care de obicei au legatura cu compensatiile care ti se acorda cand esti dat afara amiabil, nu concediat. Este o diferenta intre laying off (desfacere amiabila a contractului de munca) si being fired (sa fii concediat). In primul caz ai dreptul sa ceri EI, in al doilea caz nu. Cand am venit inapoi din treaba mea, sefa mi-a zis ca a plecat acasa colegul meu sa se gandeasca daca maine mai vine inapoi sau nu, dar mi-a zis ca are o presimtire ca nu mai vine. O sa vedem maine. Si eu sunt curios.
Dar sa dezvolt. Azi, colegul meu filipinez a avut o discutie cu managerul meu si cu supervizoarea mea. Nu stiu despre ce au vorbit, dar stiam de mult timp ca el are de gand sa-si caute altceva de lucru. Imi spusese asta intr-o zi, dar nu am zis nimic. Consider ca atunci cand cineva imi incredinteaza un secret (ma rugase sa nu spun la nimeni) e ceva normal sa nu spun la nimeni. Oricum, azi-dimineata, inainte sa aiba ei discutia asta mi-a zis ca el vrea sa-si dea demisia. De obicei managerul meu, nu sta la locatia unde lucrez, desi e principala locatie din cele pe care le are compania la care lucrez, dar azi a venit acolo si era mult mai laconic. De obicei nu e asa, e foarte prietenos, glumeste tot timpul. Dar cui ii place cand unul din angajatii tai iti spune ca vrea sa plece ?
Acum cateva zile, colegul meu filipinez mi-a zis ca si-a cerut ROE (record of employment), un echivalent ar fi cartea de munca, dar nu e identic. Un asemenea ROE nu are orele muncite de tine la toate companiile la care ai fost toata viata ta pana acum, cum e in cazul cartii de munca, ci doar la compania unde lucrezi in prezent sau ai lucrat ultima data si este trimis de compania la care ai lucrat la Service Canada ca sa ti se poata da somajul sau EI (employment insurance), dar si asta iti este acordat in anumite conditii de stat. El mi-a zis ca si-a cerut ROE ca sa-i serveasca la interviul pentru jobul urmator, dar nici o companie din Canada nu-ti cere sa vii si cu ROE la tine cand semnezi actele de angajare (daca cineva stie altceva poate sa lase un comentariu). Cand te duci la supervizorul sau managerul tau si le cer ROE-ul asta este unul din semnele cele mai clare ca tu vrei sa pleci de la compania aia. Dar e un semnal lansat de o persoana cu nu prea multa materie cenusie.
Nu stiu daca el si-a gasit de lucru (nu l-am intrebat), dar stiu ca in momentul cand colegul meu a inceput sa-si manifeste nemultumirea s-au pus in miscare rotitele. A venit compania la el si i-a propus sa se gandeasca daca vrea sa stea in continuare sau nu. Dar repet, aici a fost greseala colegului meu ca le-a cerut ROE-ul. Cand iti cauti de lucru nu trebuie sa le spui managerului, supervizorului sau chiar unui simplu coleg ca tu vrei sa pleci. Doar tu stii ce trebuie sa faci si taci din gura. Te prefaci ca esti multumit in continuare si muncesti pana le dai preavizul de doua saptamani sau mai mult (depinde de politica fiecarei companii, dar de obicei e doua saptamani). De fapt chiar astea au cam fost cuvintele pe care le-am auzit printre franturi: if you're no longer happy with the company than you better look for something else (daca nu mai esti multumit cu compania, atunci ar fi bine sa cauti altceva). O reproducere aproximativa.
Sfat: chiar daca nu mai esti multumit cu jobul pe care-l ai, nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard. Probabil ca in Filipine nu au vorba asta, asa ca el a dat vrabia din mana pe cioara de pe gard. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa-ti cauti job in continuare, dar cand stii ca viitorul angajator iti face o oferta concreta, adica te suna si-ti spune ca vor sa-ti ofere jobul, nu te duci si le dai preavizul sefilor dupa primul interviu.
Managerul meu i-a zis sa se duca acasa, probabil sa se gandeasca. I-a dat o hartie la mana. I-am auzit vorbind despre zilele libere ramase din anul asta, care de obicei au legatura cu compensatiile care ti se acorda cand esti dat afara amiabil, nu concediat. Este o diferenta intre laying off (desfacere amiabila a contractului de munca) si being fired (sa fii concediat). In primul caz ai dreptul sa ceri EI, in al doilea caz nu. Cand am venit inapoi din treaba mea, sefa mi-a zis ca a plecat acasa colegul meu sa se gandeasca daca maine mai vine inapoi sau nu, dar mi-a zis ca are o presimtire ca nu mai vine. O sa vedem maine. Si eu sunt curios.
luni, 28 iunie 2010
Un sfat inainte de a veni in Canada
Azi am fost la dentist. Vreau sa-mi fac o detartrare. Ultima facuta a fost acum 2 ani cand am plecat si deja doctorul mi-a zis ca o sa am nevoie de o ora sa ma curete. Dar o sa vedem noi. Ideea este ca inainte de a proceda la detartrarea propriu-zisa mi-a facut o inspectie a dintilor si a gingiilor pentru a analiza sanatatea generala a danturii. Nu mi s-a facut asa ceva niciodata in Romania. Am observat si eu ca am gingiile sensibile, pentru ca la o lucrare pe care mi-am facut-o in Romania, abia mi-a atins o gingie cu acul pe care-l foloseste si a inceput sa sangereze pentru ca lucrarea apasa pe gingie si pune o presiune prea mare. In timp, o sa trebuiasca sa ma duc la un specialist ca sa-mi repare toate lucrarile proaste si fiecare lucrare ar costa $1.100 daca nu am asigurare de la angajator sau personala. Pretul asta este pentru un dentist in Downtown, dar poate ca alti dentisti din alte zone din Vancouver au alte preturi. Nu stiu cum e in alte zone din Canada. Daca cineva din alte zone stie cam care sunt preturile la ei, poate sa lase un comentariu.
Venind spre casa m-am gandit ca, poate, dentistul din Romania m-a tras in teapa pentru ca i-am zis ca plec in Canada. Mergand cu SkyTrain-ul si gandindu-ma la asta am ajuns sa fiu din ce in ce mai convins ca asa este. Lucrarea facuta de dentistul de aici nu are nici o problema. Cand imi verifica dintii cu acul acela, imi prindea marginea la lucrarile facute in Romania, dar nu la cea pusa de el, pentru ca este foarte bine plasata sub gingie, ca sa arate ca un dinte normal.
Sfatul meu, inainte sa veniti aici, ca sa nu patiti ca mine, este sa va faceti dintii cu mult inainte de a pleca. Sa nu-i faceti pe fuga, ci sa va acordati timp sa-i faceti. Acordati-va vreo sase luni ca sa ii faceti in liniste. Si, mai ales, nu-i spuneti dentistului ca plecati in Canada. Poate sa va faca o lucrare de doi lei si pierdeti si banii. Nu se stie ce fel de angajator o sa prindeti odata ajunsi aici; cand o sa va angajati (unii au noroc sa gaseasca job repede, altii gasesc mai greu); daca o sa aveti sau nu beneficii la jobul respectiv. In cazul in care veniti cu sotia/sotul, nu se stie daca o sa aveti amandoi beneficii sau doar unul sau chiar nici unul. Nu vreti sa aveti dureri de dinti, mai ales daca o sa munciti. Stie oricine ca durerile de dinti te impiedica sa lucrezi la adevaratul potential, iar in Canada nu vrei sa ai o gaura prea mare in buget din cauza banilor platiti dentistului.
Venind spre casa m-am gandit ca, poate, dentistul din Romania m-a tras in teapa pentru ca i-am zis ca plec in Canada. Mergand cu SkyTrain-ul si gandindu-ma la asta am ajuns sa fiu din ce in ce mai convins ca asa este. Lucrarea facuta de dentistul de aici nu are nici o problema. Cand imi verifica dintii cu acul acela, imi prindea marginea la lucrarile facute in Romania, dar nu la cea pusa de el, pentru ca este foarte bine plasata sub gingie, ca sa arate ca un dinte normal.
Sfatul meu, inainte sa veniti aici, ca sa nu patiti ca mine, este sa va faceti dintii cu mult inainte de a pleca. Sa nu-i faceti pe fuga, ci sa va acordati timp sa-i faceti. Acordati-va vreo sase luni ca sa ii faceti in liniste. Si, mai ales, nu-i spuneti dentistului ca plecati in Canada. Poate sa va faca o lucrare de doi lei si pierdeti si banii. Nu se stie ce fel de angajator o sa prindeti odata ajunsi aici; cand o sa va angajati (unii au noroc sa gaseasca job repede, altii gasesc mai greu); daca o sa aveti sau nu beneficii la jobul respectiv. In cazul in care veniti cu sotia/sotul, nu se stie daca o sa aveti amandoi beneficii sau doar unul sau chiar nici unul. Nu vreti sa aveti dureri de dinti, mai ales daca o sa munciti. Stie oricine ca durerile de dinti te impiedica sa lucrezi la adevaratul potential, iar in Canada nu vrei sa ai o gaura prea mare in buget din cauza banilor platiti dentistului.
marți, 1 iunie 2010
Cum preferi salariul - cash sau actiuni ?
Citeam pe site-ul unei companii cu care compania pentru care lucrez are contract ceva foarte interesant. Guvernul canadian, ca orice guvern din lumea asta, iti taxeaza salariul 100%. Deci daca ai un anumit venit impozitul este crescator, nu fix. Deci cu castigi mai mult cu atat esti taxat mai mult. Impozitul pe venit poate ajunge, din cate stiu, pana la aproape 40-45% daca castigi peste $100.000 pe an. Daca castigi mai putin, sa spunem $50.000 esti taxat aproximativ 32%, iar daca ai un salariu de $25.000 esti taxat aproximativ 22%. Astea sunt estimari medii pentru toata Canada. Oricum, procedura de calculare a salariului este mult mai complexa. Rata de taxare a salariului este diferita de la o provincie la alta. Fiecare provincie are legile sale legate de impozitarea salariului, iar din taxele incasate de guvernul provincial o parte se duce spre guvernul federal. Dar asta nu mai este treaba angajatilor obisnuiti, ci a celor din domeniul financiar care aplica intelegerile dintre guvernele provinciale si cel federal.
Procentele de mai sus sunt rata marginala a taxei sau o rata absoluta, dar daca te duci pe orice calculator online ei iti ofera o valoare aproximativa medie. De exemplu, daca castigi in BC $23.000 pe an, atunci rata medie a impozitului pe venit este de 11,41%, iar rata marginala a impozitului pe venit este de 20,06%. Daca locuiesti in Ontario, care este cea mai industrializata provincie din Canada si castigi acelasi salariu, atunci rata medie este de 12,13%, iar rata marginala este de 21,05%. Si poti vedea asa pentru orice provincie. Pentru un salariu de $50.000 pe an, in BC rata medie este de 18,40%, iar rata marginala este de 29,70%, iar in Ontario rata medie este de 19,32%, iar rata marginala este de 31,15%. Dar luati cifrele astea cu titlu informativ. Cand iti faci o analiza dintr-asta asupra veniturilor din salarii, e bine intotdeauna sa te duci sa consulti un contabil sau un specialist care se pricepe la asa ceva.
Dar sa revin la titlu. Cum am spus, daca iti iei salariul in bani varsati in contul tau din banca in mod obisnuit, atunci esti taxat 100%. Daca preferi sa iti iei salariul in actiuni, atunci esti taxat doar 50% din venitul obtinut. Intr-un fel e bine, dar si riscant in acelasi timp pentru ca esti supus fluctuatiilor bursiere. Este ca si cum ti-ai lua salariul intr-o valuta straina, cu o singura diferenta. Poti aplica pentru credite in valuta aceea, dar nu poti aplica pentru credite in actiuni. Poti castiga foarte mult, poti pierde foarte mult. Personal, cred ca as prefera sa am 75% salariul in bani, iar restul de 25% in actiuni. Oricum, strategia asta nu e bine, dupa parerea mea, sa o ai pe un termen foarte lung, ci pe un an de zile. Dupa acel an poti sa evaluezi situatia finantelor tale personale si sa tragi linie si sa spui daca a fost bine sau nu. Cand adopti o asemenea strategie in privinta situatiei financiare a familiei tale, atunci e bine sa ai experienta in domeniul tranzactiilor financiare pentru ca valoarea actiunilor companiei unde lucrezi nu este absoluta. Pretul lor este determinat si in functie de evolutia bursei si de rezultatele financiare raportate pe ramura economica in care compania ta activeaza.
Procentele de mai sus sunt rata marginala a taxei sau o rata absoluta, dar daca te duci pe orice calculator online ei iti ofera o valoare aproximativa medie. De exemplu, daca castigi in BC $23.000 pe an, atunci rata medie a impozitului pe venit este de 11,41%, iar rata marginala a impozitului pe venit este de 20,06%. Daca locuiesti in Ontario, care este cea mai industrializata provincie din Canada si castigi acelasi salariu, atunci rata medie este de 12,13%, iar rata marginala este de 21,05%. Si poti vedea asa pentru orice provincie. Pentru un salariu de $50.000 pe an, in BC rata medie este de 18,40%, iar rata marginala este de 29,70%, iar in Ontario rata medie este de 19,32%, iar rata marginala este de 31,15%. Dar luati cifrele astea cu titlu informativ. Cand iti faci o analiza dintr-asta asupra veniturilor din salarii, e bine intotdeauna sa te duci sa consulti un contabil sau un specialist care se pricepe la asa ceva.
Dar sa revin la titlu. Cum am spus, daca iti iei salariul in bani varsati in contul tau din banca in mod obisnuit, atunci esti taxat 100%. Daca preferi sa iti iei salariul in actiuni, atunci esti taxat doar 50% din venitul obtinut. Intr-un fel e bine, dar si riscant in acelasi timp pentru ca esti supus fluctuatiilor bursiere. Este ca si cum ti-ai lua salariul intr-o valuta straina, cu o singura diferenta. Poti aplica pentru credite in valuta aceea, dar nu poti aplica pentru credite in actiuni. Poti castiga foarte mult, poti pierde foarte mult. Personal, cred ca as prefera sa am 75% salariul in bani, iar restul de 25% in actiuni. Oricum, strategia asta nu e bine, dupa parerea mea, sa o ai pe un termen foarte lung, ci pe un an de zile. Dupa acel an poti sa evaluezi situatia finantelor tale personale si sa tragi linie si sa spui daca a fost bine sau nu. Cand adopti o asemenea strategie in privinta situatiei financiare a familiei tale, atunci e bine sa ai experienta in domeniul tranzactiilor financiare pentru ca valoarea actiunilor companiei unde lucrezi nu este absoluta. Pretul lor este determinat si in functie de evolutia bursei si de rezultatele financiare raportate pe ramura economica in care compania ta activeaza.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)