Arbitrajul la Cupa Mondiala

Ca si la alte Cupe Mondiale, arbitrajul unor arbitri din tari exotice lasa de dorit. FIFA adopta aceasta strategie de "corectitudine politica" care este o tampenie, pentru a promova fotbalul pe toate continentele. Ieri, in meciul dintre Elvetia si Chile, Behrami nu merita un cartonas rosu direct, pentru ca l-a impins putin pe jucatorul chilian, care si-a dus mainile la fata, cand de fapt fusese atins pe umar. Cartonas rosu direct se da in situatii aproape extraordinare, violenta sau gesturi de violenta extrema. Dar hai sa ne gandim cine a arbitrat meciul de ieri. Un arbitru din Emiratele Arabe Unite (poate gresesc de unde era, dar tot din zona era). Ce fel de fotbal au arabii ? Au cumva traditie ? Nu. Nu conteaza ca aduc antrenori sau jucatori romani sau de alta natie. Nu se pot compara cu campionatele puternice din Europa sau America de Sud.

Daca ar fi sa fac o paranteza, jucatorii romani care pleaca in Orientul Mijlociu in urma unui transfer de fapt isi ucid cariera de fotbalist nu o stimuleaza. E ca si cum te-ai duce in Divizia B dupa ce ai jucat ani de zile in Liga Campionilor. Sau sa vorbim de arbitrul din Mali de la meciul dintre Slovenia si SUA, un arbitru african, ca, deh, Cupa Mondiala are loc in Africa. Acesta a anulat un gol perfect valabil al americanilor din cauza unui presupus fault al unui american in careul slovenilor. Nu spun ca, personal, m-a bucurat rezultatul, dar trebuie sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului. Americanii au presat foarte mult, iar rezultatul a fost inscrierea golurilor egalizatoare.

Si in ziarul de azi-dimineata se spunea ca solutia pentru rezolvarea situatiei arbitrajului de la Cupa Mondiala este aducerea unor arbitri din tari cu campionate puternice si cu traditie. In plus, nu arati cartonase pe banda rulanta, pentru ca altfel scapi jocul din mana. In 31 de meciuri au fost acordate 123 cartonase galbene si 10 cartonase rosii, ceea ce e foarte mult. In plus, cartonasele au fost acordate unor echipe care au ajuns la Cupa Mondiala si care, se presupune, ca au o mare disciplina a jocului. Un alt exemplu de decizie proasta este al doilea galben acordat lui Kaka in meciul cu Coasta de Fildes, in care Kaka nici macar nu a avut intentia sa-l loveasca pe jucatorul ivorian, abia l-a atins in piept, iar acesta s-a prabusit ducandu-si mainile la fata. Probabil ca o sa mai vedem decizii proaste ale arbitrilor, dar va fi din ce in ce mai grav daca asemenea decizii vor fi luate in fazele eliminatorii.