Sponsorii Olimpiadei

Citeam in ziar despre impactul financiar al unei Olimpiade asupra finantelor unui oras si rolul sponsorilor in aceasta. Prima Olimpiada moderna din 1896 de la Atena a strans bani din donatiile oamenilor de afaceri greci patrioti din intreaga lume. Olimpiada de la Anwers din 1920 a lasat niste datorii de 625.000 de franci, iar primele Jocuri Olimpice de iarna de la Chamonix din Franta au avut o datorie dupa incheierea Jocurilor de 2 milioane de franci.

Televiziunea a ajutat la salvarea Jocurilor Olimpice, astfel ca drepturile de televizare au fost achizitionate in 1960 cu $50.000, iar in 1964, la Innsbruck, s-a platit $900.000. La Tokyo, in 1964, Olimpiada de vara, s-au lansat si tigari cu logo-ul Olimpiadei. Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 au fost un esec financiar avand o datorie de $1,5 miliarde care a fost achitata abia in 2006. Olimpiada de la Los Angeles din 1984 a lasat un surplus record de $225 milioane, probabil din cauza boicotului blocului comunist, cu exceptia Romaniei.

Peste tot in Vancouver se vad reclame la Coca-Cola, unul din sponsorii oficiali, cu oameni care se bucura de evenimentele la Olimpiada, iar sloganul este "Open happiness" (nu sunt platit sa fac reclama la Coca-Cola). Un aspect foarte important este protejarea simbolurilor olimpice. O lege din 2007 acorda VANOC dreptul de a da in judecata rapid orice incercare neautorizata de folosire a brandului olimpic. Comitetul Olimpic din Vancouver a cheltuit $38 milioane pentru inchirierea fiecarui spatiu publicitar din Lower Mainland. Amenda pentru postarea de semne neautorizate este de $10.000. Bugetul operational al VANOC este de $1.75 miliarde. Daca cineva atarna la balconul casei sale, chiar daca este proprietate personala, un banner cu Pepsi, de exemplu, politistii au dreptul sa intre in casa in termen de 24 ore pentru a-l inlatura. Sponsorii vor acoperi $1 miliard din totalul bugetului operational.