Am si uitat ca azi se implinesc 160 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu. Asta este una din poeziile mele favorite.
Mihai Eminescu - Odă (în metru antic)
Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.
Când deodata tu rasarisi în cale-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce...
Pân-în fund baui voluptatea mortii
Ne'nduratoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.
De-al meu propriu vis, mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug, ma topesc în flacari...
Pot sa mai re'nviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?
Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!
LA MULTI ANI, iubitor de Eminescu!
RăspundețiȘtergereLa multi ani, iubitor de poezie!
Multumesc. Nu era ziua mea, dar pacat ca ne uitam valorile si cultura uneori.
RăspundețiȘtergereAm spus LA MULTI ANI, tinand cont tocmai de aniversarea Poetului...
RăspundețiȘtergereEste foarte trist ce spui, si uneori adevarat...depinde doar de nevoia si dorinta fiecaruia de poezie, arta, cultura!
Ca neam , noi romanii intr-adevar avem aceasta tendinta...
Daaaar, atata timp cat oamenii inca mai citesc si iubesc poezia, muzica de calitate si arta in toate formele ei...inca nu suntem pierduti!
Toate cele bune!
Corect. Ai perfecta dreptate.
RăspundețiȘtergere