Se afișează postările cu eticheta cotidian. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cotidian. Afișați toate postările

luni, 25 iunie 2012

Amenda pentru gogosi

Citeam azi in ziar ca cineva a luat amenda pentru ca facea gogosi. Titlul articolasului era "Driver suspended for doing donuts". La inceput m-a intrigat si m-am gandit "ce naiba ?" Apoi am realizat ca tampitul ala se invartea in cerc cu masina pe un teren de fotbal din North Vancouver si a distrus terenul. Cercurile respective seamana cu gogosile si de aia a luat amenda. Masina i-a fost confiscata pentru 30 de zile si timp de 90 de zile nu mai are voie sa conduca. Oricum, cred ca problemele lui nu s-au oprit aici. O fi fost beat sau drogat. Tampit.

sâmbătă, 25 iunie 2011

Viata de zi cu zi

Asa cum o vad eu. Asta mi-a cerut un anonim. As fi apreciat un nume, dar merge si asa. Ce sa spun de viata de zi cu zi ? Oamenii se trezesc dimineata, se duc la servici, isi beau cafeaua de dimineata in SkyTrain, nu acasa. Aici se diferentiaza America

sâmbătă, 5 iunie 2010

Unii romani din Canada

Cum am spus si in postarea anterioara, nu-mi place sa lucrez cu unii romanii de aici, pentru ca nu te trateaza corect. Daca ai un roman care-ti este tie angajat, crede ca de acum inainte o sa se i se cuvina totul si mai crede ca se are cu tine ca fratele, in loc sa aiba o relatie profesionala corecta. Daca face mai multi bani ca tine, ca orice parvenit, unii vor sa-ti scoata ochii cu banii pe care-i fac. Sotia era odata la biserica, de exemplu, si a vazut acolo niste femei care se laudau cu bijuteriile lor sau blanurile lor noi din Germania, dar vorbeau si putin tare ca sa fie auzite. Altii vor sa para ceea ce nu sunt de fapt, cum ar fi sa-ti spuna cati bani fac, desi stau intr-un subsol de casa, iar tu nu i-ai intrebat deloc care e venitul lor. Majoritatea incearca sa se justifice intr-un anumit fel, fara ca unora (de exemplu, eu) sa le pese ce fac ei cu viata lor. Pana la urma tu faci alegerile.

Eram odata la niste prieteni in vizita, iar unul dintre ei ne-a spus ca stie pe cineva, tot roman, care se pricepe la masini, pentru ca noi voiam si dorim in continuare sa ne luam o masina. Din vorba-n vorba am ajuns la bani si ma intreaba cam cat vreau eu sa dau pe masina, la ce suma m-am gandit. Ii spun "$3,000". In momentul ala tarania din el a iesit la iveala spunandu-i prietenului meu "Auzi, ba, cati bani vrea el sa dea pe masina ?" In momentul ala am zis ca daca imi iau o masina nu o sa apelez la el deloc. Ce credea cumva ? Ca ma dau banii afara din casa ? Banii aia ii aveam la dispozitie, pe aia voiam sa-i folosesc. Simplu ca buna ziua. Nu am job de $100.000 pe an. Un alt coleg de-al meu, tot filipinez, mi-a zis odata ca daca vreau sa-mi iau o masina pot sa apelez la el, pentru ca are un prieten, mecanic la Ford, si ma poate ajuta el daca vreau sa-mi inspecteze masina. Si cred ca o sa fac asa. N-am nevoie de badarani, care sunt veniti de 20 de ani si te trateaza de sus, de parca tu esti prostul si el e desteptul. De asta evit romanii cat pot de mult. Nu e bine sa fii inconjurat de prea multi.

vineri, 4 iunie 2010

O zi din viata mea

Imi place la jobul pe care il am acum. Nu este foarte stresant, nu faci o tona de bani, dar nici nu pot sa spun ca sunt nemultumit. Oamenii cu care lucrez sunt foarte de treaba, desi mai au si ei zilele lor. Mike este un tip foarte amuzant, tot timpul glumim si ne distram, vorbim despre o multime de chestii care de care mai nebunesti si nu poti sa fii stresat, mai ales ca este un job in care faci aceleasi lucruri in fiecare zi si la un moment dat ai nevoie de ceva sa mai treaca monotonia. Rico este un tip filipinez ok, daca as putea spune, poti glumi cu el, dar ma tin departe de el cat pot pentru ca daca spui ceva, chiar si inocent, ar putea sa interpreteze gresit si parca il vezi ca se intoarce la 180 de grade si nu te mai intelegi cu el, dar e mai bine sa nu ai prea mult de-a face cu el. Estrella este si ea filipineza, dar este mult mai dezghetata decat Rico si este si mai desteapta. A fost profesoara in Filipine, a absolvit facultatea (nu stiu care), apoi a venit in Canada. Are doua fetite foarte frumoase pe care le iubeste foarte mult. Bronwyn este sefa mea. Si ea este foarte de treaba. Sta in coltul ei la calculator si ne mai ajuta cand avem nevoie de ajutor, dar nu in fiecare zi. Are si ea sarcinile ei. Nu stiu exact ce face si nici nu ma intereseaza.

Programul incepe la 7 si termin la 3:30 dupa-amiaza, asa ca mai pot face si alte chestii pentru ca ajung acasa pe la 4 si ceva. Nu e ca la primul job cand incepeam la 10 si ajungeam acasa la 7, stateam o ora sau doua la televizor si apoi ma culcam. Oricum, nu o sa stau in jobul asta cativa ani. Sper sa nu ma prinda anul in jobul asta, pentru ca vreau sa-mi iau altul in care pot sa folosesc ce fac in momentul asta. Cand o sa plec o sa-mi para rau sa ma despart de oamenii astia cu care m-am simtit atat de bine pana acum, dar in toamna cred ca o sa caut altceva.

In Canada, tot timpul am preferat sa nu lucrez cu romani, pentru ca majoritatea lor incep sa te trateze intr-un fel de sus sau sa aiba un aer parintesc in privinta ta, pentru ca ei au venit mai devreme decat tine in Canada si au mai multa "experienta". Nu e nimic in neregula sa ai mai multa experienta, dar nu-mi place sa mi se dea sfaturi pentru orice lucru marunt. Imi place sa iau eu deciziile pentru mine daca vreau sa o iau pe un drum si sa suport eu greselile facute de mine. Nu stiu totul, dar vreau sa invat si cred ca o sa invat mai bine de la canadieni decat de la romanii de aici. Dar povestea cu romanii, in alta postare.